„O Femeie – de cinci ori mamă”

Puternică, răbdătoare și binevoitoare, Anastasia Gorceag la vârsta de 33 de ani în 2007, l-a născut pe cel de-al cincilea copil, Roman. Primul copil are acum 12 ani, iar mezinul are doar 3 anișori. Deja de 10 ani ea e dăscăliță la biserica din satul Speia, raionul Anenii Noi, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dumitru”.

Care a fost profesia la care ați visat?

Din totdeauna am visat sa fiu cofetar. Îmi plăcea foarte mult să fac diferite dulciuri, biscuiți, torturi. Acum le fac doar copiilor. Iar părinții mă vedeau agronom, ei ziceau că acolo se fac mulți bani și poți trăi bine. Dar nu a fost să fiu nici una nici alta. Am plecat în mănăstire, mai întîi în Moldova, apoi în Rusia. Acolo ne-am și întâlnit cu soțul. Am dorit foarte mult să cânt în cor, dar nu am intrat la Academia de Arte și de aceea am rămas să cânt în corul bisericii. Treptat am devenit dăscăliță. Sunt aproape de Domnul și nu-mi pare rău.

Care a fost reacția părinților?

Au fost împotrivă, ei nu m-au binecuvântat când am plecat în mănăstire. Dar cu timpul s-au împăcat cu gândul și s-au bucurat că mi-am gasit și eu un rost în viață.

Dar ce spune soțul despre profesia dvs?

El mă susține și e mereu cu mine la rugăciune. El tot trăieşte mereu cu Domnul în suflet, de aceea probabil Atotpunternicul ne-a și unit.

Știu că părinții dvs au fost împotriva casătoriei, în ce relații sunteți acum cu ei?

Da, când încă abia ne cunoscusem cu soţul și le spusesem părinților despre asta, ei au fost împotriva prieteniei noastre. Dar noi am mers înainte și ne-am căsătorit. Părinții nu au fost la nuntă. Ei nu doreau sa-l recunoască pe Sergiu ca pe soțul meu, deoarece el venea dintr-o familie de oameni mai săraci, iar noi eram dintre cei mai înstăriţi oameni din Șerpeni. Vă dați seama de ce ei nu ne-au binecuvântat căsătoria. Abia peste un an de la cununie a venit tăticul la noi și ne-a binecuvântat. Acum nu prea ne ajută, chiar de loc, dar ne sunt părinți și-i respectăm. Ei încă nu s-au împăcat cu alegerea mea, dar eu sunt foarte fericită alături de soțul meu.

Cînd s-a născut cel de-al treilea copil, Toader și Victorița aveau cîte 5 și respectiv 3 anișori, cum au reacționat ei?

Erau cred că prea mici pentru a înțelege ce s-a petrecut. Au primit-o foarte bine pe Antonina. Se jucau cu ea. Mă ajutau cu ce puteau.

Cum împărțiți funcțiile în gospodărie?

Eu răspund de copii în mare parte, dar foarte des, cînd sunt la slujbă, soțul are grijă de ei. Tot eu sunt cu bucatele, dar îl ajut pe soț și la îngrijirea grădinii și la îngrijirea animalelor. Copiii au un orar stabilit de ei însuși. Azi cineva face ordine în casă, altcineva face ordine la bucătărie, iar al treilea (trei sunt mai mari, ceilalți doi sunt încă prea mici) are grijă de baie. A doau zi se schimbă, și așa de fiecare dată, fac un fel de rotație. Toţi cunosc în ce zi și ce trebuie să facă, dar dacă îi rugăm să ne ajute în grădină, vin și ne ajută.

Aveți deja 5 copii, mergeți mai departe?

Noi cu soţul când ne-am căsătorit, ne-am pus în gând să avem 4 copii – 2 fete și 2 băieți. Până a se naște Romănel așa și era. Dar soțul s-a bucurat nespus de mult când s-a născut cel de-al 3-lea băiat. Ne-am atins scopul propus, deci ne ajunge, să ne fie aceştia sănătoșii și să-i vedem așezați în viață și vom fi cei mai fericiți.

Cum credeți, copiii vor urma calea profesională a mamei lor?

La momentul dat nu am observat nici o dorință arzătoare puntru ceea ce fac eu la vreunul dintre cei mai mari, însă mezinul văd că e mai aproape de Dumnezeu, chiar dacă toți copiii trăiesc cu El în suflet. Romănel, mezinul, chiar dacă are numai 3 anișori, nu se așează la masă pînă nu spunem „Tatăl nostru” și dacă mergem la culcare și eu uit de rugăciunea înainte de somn, el îmi amintește. Eu nu-i voi impune pe nici unul ditre ei să aleagă aceeași cale pe care merg eu. Dacă se vor găsi aici, eu îi voi susține și-i voi ajuta, iar dacă se vor regăsi în altă sferă de activitate, la fel îi voi binecuvânta. La urma urmei e viața lor, eu voi putea doar să-i susțin cu o vorbă caldă şi cu un sfat bun. Fiecare are dreptul la alegere.

Ce sfaturi le-ați putea da viitoarelor mame?

Orice femeie e dată de Domnul ca să aducă moștenitori. Fetele să se gândească bine înainte de a face ceva; mai presus de toate trebuie să stea legea dumnezeiască și apoi cele lumești.

A consemnat Eugenia Lujanscaia, ASCO.

Filed in: Educaţie creştină

Articole relevante:

Tabără de vară la Mănăstirea Suruceni Tabără de vară la Mănăstirea Suruceni
Tinerii de la ASCO deja cresc și educă copii Tinerii de la ASCO deja cresc și educă copii
Slujbă arhierească la capela USM Slujbă arhierească la capela USM
Tabăra de la Mănăstirea Curchi:”Dumnezeu are un singur gând permanent cu noi toți: să ne unească” Tabăra de la Mănăstirea Curchi:”Dumnezeu are un singur gând permanent cu noi toți: să ne unească”

Spune-ţi părerea

Publică comentariul

free counters
© 2017 Tineretul Ortodox. All rights reserved.
Proudly designed by Theme Junkie. | Локализация темы wordpress