Mai putin Facebook (sau deloc?) în post

O știre „neobișnuită” a făcut înconjurul lumii americane în februarie 2012: O femeie renunță la Facebook în Post (CBS Chicago). Știrea s-a bucurat de un articol frumos din partea unui editorialist al prestigiosului portal CNet.com. Comentariile acestor articole au arătat că știrea nu era chiar atât de neobișnuită și că mulți creștini din lumea occidentală o lasă mai moale cu Internetul (și mai ales cu rețelele sociale) în timpul postului.

La vremea respectivă nu am scris despre aceasta, ci doar am transmis articolul CNet pe pagina mea de Facebook. Știrea mi s-a părut interesantă mai degrabă pentru lumea occidentală, mult mai secularizată decât a noastră (a se vedea: Oliver Clement – A mărturisi într-o societate secularizată).

Noi am știut dintotdeauna că dacă vrem să participăm cât mai mult la atmosfera Postului Mare avem nevoie să ieșim din împăștierea minții și să ne adunăm mai mult înspre cele dinlăuntru. Sfinții Părinți relatează în scrierile lor că în Postul Mare încetau să-și facă vizite și vorbeau cât mai puțin unii cu alții, ca să se adune mai mult înlăuntrul lor în această perioadă de pregătire pentru Învierea Domnului.

Părintele Alexandru Schmemannpovestește că în Rusia dinaintea revoluției bolșevice teatrele se închideau în Postul Mare. Părinții noștri, și ei, deschideau mai rar și mai puțin radioul și televizorul în Postul Mare.Părintele Teofil Părăian, pe care l-am cunoscut mai bine, și mai toți părinții duhovnicești pe care i-am cunoscut sau auzit, ne îndemnau la fel. Astăzi, împrăștierea s-a mutat de pe ecranul televizorului pe ecranul computerului: Internetul și rețelele sociale sunt principala activitate a majorității tinerilor și, în consecință, principalul motiv de răspândire, de împrăștiere a minții. Mai puțin (sau deloc) Internet, mai puțin (sau deloc) rețele sociale, mai puțin (sau deloc) Facebook etc., nu este decât ceva elementar pentru noi, creștini ortodocși ancorați în Tradiția vie a Bisericii lui Hristos.

Acestea le-aș fi scris acum o lună de zile.

Astăzi, însă, am aflat că doi prieteni (adevărați, nu cyber-friends) au părăsit Facebook, de tot – unul din ei, Serafim, se explică pe blogul lui de tehnologie într-un articol intitulat:Facebook, un rău necesar? – și de aceea vreau să spun ceva în plus.

quitting facebook day

Personal, am părăsit temporar Facebook pe 31 mai 2010, când a fost Ziua părăsirii Facebook (50.000 de persoane s-au dezînscris în ziua aceea). Nu am avut atunci intenția să plec de tot, ci a fost ca o participare la o demonstrație, care să atragă atenția la niște probleme serioase legate de utilizarea datelor private. Am așteptat două săptămâni ca procesul de dezînscriere să fie complet, și apoi am revenit. Dacă vă uitați pe profilul meu o să vedeți: „Inscription sur Facebook 17 juin 2010”. Totul a fost șters și luat de la capăt. Chiar dacă Facebook are tendința să fie lacom cu informațiile pe care le adună în legătură cu utilizatorii serviciilor lui, presiunea utilizatorilor, a organizațiilor din zona „privacy rights”, precum și presiunea autorităților europene de supraveghere și regulare a drepturilor utilizatorilor pe Internet (foarte active în țările occidentale, de pildă: CNIL pentru Franța și BfDI pentru Germania) au făcut întotdeauna ca lucrurile să revină într-o sferă etică normală. Și nu sunt semne că lucrurile s-ar petrece altfel în prezent sau în viitorul imediat apropiat (ceea ce nu înseamnă deloc că putem fi imprudenți în ceea ce facem pe Facebook și pe Internet în general, din contră).

Acestea trebuiau spuse ca să nu înlocuim o ideologie cu o altă ideologie, ci să încercăm ne păstrăm într-o dreaptă socotință. Dacă eu văd, de obicei împreună cu duhovnicul meu, că nu reușesc să fac o utilizare măsurată a Facebook, atunci da, soluția radicală a lepădării lui este întemeiată. Iar postul este un bun exercițiu.

Totuși, Internetul în general este un instrument, un „mediu”, o „lume” care pentru cei mai mulți oameni este inevitabilă. În plus, și lumea Internetului, ca toate celelalte „lumi” sau „medii”, are nevoie de iubire, de frumos, de bunătate, de înțelepciune, de mesajul creștin. Prin ceea ce suntem, prin prezența și activitatea noastră, participăm și contribuim la ceea ce este și va fi această lume.

Pr. Iulian Nistea

P.S. Pentru cei care se interesează în plus de teoretizarea misiunii creștine pe net am scris, acum aproape un an de zile, studiul Internetul : tendințe și pastorație.

Sursa: http://www.nistea.com/

Filed in: Educaţie creştină

Articole relevante:

Sesiune de formare pentru voluntarii din ASCO Sesiune de formare pentru voluntarii din ASCO
Vă îndemnăm să participaţi la Pelerinajul Tinerilor, ediţia a X-a Vă îndemnăm să participaţi la Pelerinajul Tinerilor, ediţia a X-a
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Hîrbovăț a găzduit Întîlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Hîrbovăț a găzduit Întîlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova
Participă la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova, ITOM 2017 Participă la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova, ITOM 2017

Spune-ţi părerea

Publică comentariul

free counters
© 2017 Tineretul Ortodox. All rights reserved.
Proudly designed by Theme Junkie. | Локализация темы wordpress