Impresii de la Tabăra Internațională de la Mănăstirea Oașa

  Tabăra Internațională Oașa a fost pentru mine mai mult peste ceea ce sunt. În inima raiului pe pământ așa am găsit această Mănăstire Oașa, unde m-am redescoperit ca: persoană cu calitățile și valorile ce mă definesc și la care mai am de lucrat pentru îmbunătățire; ca enoriașă, unde am scăpări și este loc pentru ascultarea Domnului; ca mamă și unde trebuie să intervin cu unele completări…

     Aflarea la Mănăstirea Oașa unde orice suflare aflată în acest loc minunat cu credința, valori spirituale….sunt la ele acasă și m-am simțit ca în copilări și adolescență cu dragii mei părinți. Orice secundă petrecută a fost deosebită de alta, aflându-mă în Universul Domnului: de la natură la ascultările avute; de la Credința la Grădina Mare a Domnului, de la grupul de tineri din Moldova la alți tineri minunați din diaspora românească; de la cunoștințele avute la lărgirea vastă a cunoașterii multor și multor tradiții, valori spirituale autentice românești.

     O completare cu hrana sufletească pe parcursul taberei au fost liturghiile, conferințele, atelierele desfășurate cu valoroase personalități: Părintele Jan Nicolae, posesor a trei licențe: în chimie alimentară, teologie și filosofie, cu studii doctorale în Germania și un titlu de doctor în teologie, obținut la Cluj, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 decembrie 1918” din Alba Iulia și slujitor la bisericii ortodoxe; PS Macarie Drăgoi, cleric român ortodox, din 2008 episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm; Starețul Silvan și Părinții Iustin și Pantelimon de la Oașa; Părintele Radu Preda, teolog român, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, profesor-invitat al Universităților din Paris, Florența, Hanovra și Viena, fost preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), preot la München; Părintele Sorin Adrian Mihalache, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi; IPS Serafim Joanta, Arhiepiscop Ortodox Român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului și Mitropolit Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, IPS Irineu, arhiepiscop al Alba-Iulia. Recreerea și în liniștea Mănăstirii Oașa a fost prezentate proiectile de film în regia lui Dumitru Budrala: „Transaplina – Drumul Regilor”, ”Sibiu 825” și ”Gina”, program artistic de ansamblul de muzică tradițională românească ”Icoane” condus de profesorul universitar din Cluj-Napoca, Ioan Bocșa și spectacolul de teatru „Profetul” de Kahlil Gibran, pus în scenă de trupa de teatru a Ligii Studenților din Cluj-Napoca.

     De multe și repetate ori îmi spuneam că ”Mare e Grădina Ta, Doamne” și de această dată aflându-mă la Mănăstirea Oașa mi-a fost conturat această Grădină Mare a Domnului Nostru a spiritualități, divinității, autenticității, loialității, identității…..Sunt ca fiecare om muritor care greșesc cu vorba, cu gândul, cu acțiunile…dar Dumnezeu mă iubește enorm. Iubindu-mă a avut grijă Bunul Dumnezeu să fiu partea în Grădina Mare a Lui de la Oașa.

     Domnul a lucrat prin multe persoane ca să fiu cea fericită și binecuvântată să ajung la în loc sfânt și minunat. Astfel, aduc mulțumire: Părintelui Octavian Moșin pentru organizarea și participarea la această mare lucrare a Domnului; Părinților Alexandru Pruteanu și Alexandru Guțuleac care cu credință și înțelepciune au fost alături de fiecare participant; Elena Bocancea, tânăra cu suflet mare și multă răbdare pentru fiecare dintre noi, profesoarei Carmen Jinariu, suflarea desfășurării activităților și nu în ultimul rând Părintele Silvan, starețul Mănăstirii Oașa, cât și pământeanului nostru Părinte Ioan cu blândețea și zâmbetul de pe chipul lor, încurajând pe fiecare pelerin venit la Mănăstirea Oașa.

     Este binevenit să mergeți și să cunoașteți cu adevărat raiul de la Mănăstirea Oașa!

Olga Zaharia

     Ajungând în Chișinău, primul lucru ce mi-a lipsit a fost Liniștea din mănăstirea Oașa. Acea liniște de la sfintele slujbe care îți permitea să te rupi total de lume și griji lumești, acea liniște care, fiind în ascultări, îți permitea să te rogi, să te zidești atât trupește cît și sufletește, acea liniște care îți permitea să te odihnești ascultând povețe de la ierarhi atât din România cât și din diasporă. Mănăstirea Oașa a oferit tinerilor, posibilitatea de a trăi zi de zi o viață asemenea unui monah, în rugăciuni și ascultări. Deja duc dorul vieții de la mănăstirea Oașa, duc dorul emoțiilor pozitive alături de alți tineri, chiar dacă uneori eram epuizați de oboseală, dar de oboseală plăcută – ziditoare duhovnicește.

     Mulțumiri și închinăciuni starețului mănăstirii – Ieromonahului Silvan și obștei monahale pentru găzduire și răbdare.

Marina Onica

     Mănăstirea Oașa – mănăstire ce găzduiește inimile tinerilor credincioși și curioși de a afla lucruri noi. Recunosc faptul că, nu ştiam foarte multe despre această mănăstire înainte de a o vizita, dar am desprins o mare bucurie în suflet după participarea la Tabăra Internațională Oașa 2019. Participînd la această minunată tabără am rămas plăcut surprinsă de ospitalitatea, credința și bunătatea oamenilor de acolo. Aflându-mă în tabăra am aflat cu adevărat ce este credința în Dumnezeu. Deasemenea am aflat multe lucruri noi de la conferințele organizate cu Preasfințiții părinți. Și nu în ultimul rînd am participat cu mult drag la ascultări alături de alți colegi împreună cu care am dobândit noi experiențe frumoase. Mulțumesc din suflet organizatorilor acestei minunate tabere.

Elena Țibuh, 18 ani

     Când mergi la o Mănăstire, în primul rând te gândești la depășirea neputințelor spirituale și la obținerea câștigului duhovnicesc. Bunul Dumnezeu nu ramâne indiferent nici față de cel mai mic efort depus de om și îi dăruiește, mai mult din mila sa cea mare, decât pentru efort, bucuria de a trăi o viață mai autentică. A trăi o oarecare experiență înseamnă a o trece prin tine și e greu de caracterizat ceea ce trăiești. E greu să descrii dragostea și bucuria care apare necondiționat. Ești mai atent la trăirea ta lăuntrică, decât la lucrurile exterioare, chiar și propriul trup nu-l mai bagi în seamă de dragul  liniștii și împlinirii sufletești. Or de această hrană are nevoie sufletul – de rugăciune și comuniune cu Dumnezeu.

La una din conferințe s-a amintit că omul e creat din pământ și suflarea lui Dumnezeu. Cu pamânt mereu ne hrănim, dar nu poți să saturi cu lucruri de natură vremelnica sufletul nemuritor, el are nevoie de hrana cerească. Mai mult decât atât, și cele văzute par a prinde mai mult sens decât deobicei. Locul paradisiac ne îndeamnă să Îl contemplăm pe Dumnezeu prin creația Sa și să simțim o bucurie neobișnuită, simți viața din fiecare frunza, simți puterea muntelui întreg și iți dai seama că viata asta vine de la El. Atunci nu iți mai ajută capacitățile intelectuale și universitățile terminate, tu stai în liniște și contempli această nesecată înțelepciune a lui Dumnezeu, te desfătezi în dragostea Sa. Contempli de parcă ai fi aproape să găsești acel bine nesfârșit pentru care ne zbatem cu toții. Cuvintele sunt de prisos, ele nu pot îmbrăca trăirea. Doar stai și traiești.

     Din păcate nu poți fi mereu în această stare, însă ești mai îndrăzneț ca să o obții din nou. Iți regăsești vocațiile, viața prinde sens. Trăirea de la Oașa este peste așteptările de a vizita piciorul de plai, de a asculta conferințe și a cunoaște oameni noi. Este o contemplare a lui Dumnezeu, este o lucrare de desăvârșire lăuntrică și trupească, este reîntoarcerea dimensiunii timpului pe care noi nu îl simțim în lume, nu mai vedem albinuțele de pe flori, nu mai simțim mireasma ierbii cosite, nu admirăm apusul, luna, răsăritul, nu respiram cu tot pieptul aerul curat, nu simțim bucuria de a avea o abordare personală și mai specială unul față de altul. Acolo apare nădejdea și ceri de la Dumnezeu ceea ce nu ti se cuvine, dar ceri fiindcă nădăjduiești că Dumnezeu nu te va lăsa. Să mă ierte Dumnezeu dacă nu am redat cum se cuvine și să mă ajute să ajung la Oașa și la anul!

Stanislav Iarovoi, 24 ani

     La mănăstirea Oașa descoperi de fiecare dată acel loc de refugiu, unde gasești liniște și echilibru sufletesc. Asta se datorează naturii pitoreşti, cu peisaje de poveste, dar mai ales prezenței vii şi reale a Duhului Sfânt în aceste locuri. Tabăra Internațională de la Oașa, în deosebi, oferă participanților din diferite țări ale lumii, cadrul necesar de a redescoperi bucuria de a trăi simplu și în armonie cu ceilalți, uitînd de grijlei și preocupările lumești. Aici reînvie credința, cultura și tradițiile strămoșești ale românilor, dăruirea de sine și dragostea creștinească față de aproapele, se creează  prietenii trainice, se descoperă talente. Viața prinde culoare și este traită conștient. Tabăra oferă posibilitatea unei varietăți de activități și o combinație echilibrată între odihnă, muncă, disciplină, rugăciune, cunoaștere și recreare.           Este cel mai potrivit loc pentru a-l simți pe Dumnezeu, pentru a-ți curăți cu adevărat sufletul și a-ți reîncărca bateriile energiei vitale.

Irina

     Cei care ajung la Oașa reușesc să înțeleagă mai bine ce înseamna prietenia, dăruirea de sine, dragostea și credința. Tabăra Internațională Oașa a schimbat multe sisteme de valori, a trezit conștiințe și a adus pace multor suflete zbuciumate. Le sunt recunoscatoarea tuturor pentru simplu fapt ca m-au dus la Oașa. Datorită lor, am acum conștiința împăcată că, orice s-ar întâmpla, nimic nu mă poate zdrobi. Oașa e o oază de liniște și educație pentru tineri. Veniți la Oașa, fraților !!!

Liuba Bucuci, 18 ani

     Din marea varietate de moduri în care se poate petrece o vacanță de vară, am ales să-mi dedic cele două săptămâni de odihnă participării la Tabăra Internațională de la Mănăstirea Oașa. Despre Oașa pot vorbi doar la superlativ și foarte subiectiv. În câteva cuvinte, admir modul în care e organizată viața în acestă mănăstire, admir deschiderea obștii față de tineri, admir trăirea și sentimentul pătrunzător că aici are loc o lucrare deosebită a lui Dumnezeu. Nu ne-am simțit nici intruși, nici niște pelerini-turiști veniți în vizită la mănăstire, ci am simțit cu întreaga ființă că facem parte dintr-o mare Familie, în care fiecare își are rostul său! Preînchipuind un roi de furnicuțe harnice, ne-am bucurat să contribuim la niște lucrări importante pentru mănăstire – pregătirile de hram, serbat de Sf. Pantelimon, ne-am bucurat de comuniunile trăite prin sfintele slujbe, dar și de comunicarea cu tinerii din diasporă.

     Cu siguranță ne va fi dor… dar, vorba de rămas bun a unui frate – „Mai bine să-ți fie dor de Oașa decât de vreo pensiune din Mamaia, Constanța. Ți-i dor de niște lucruri sănătoase!”. Cu nădejdea reîntoarcerii, încercăm să aducem o bucățică de Oașa în viața nostră de toate zilele!

Elena Bocancea, 21 ani

Filed in: Noutăţi

Articole relevante:

Pelerinaj de suflet la Mănăstirea Suruceni Pelerinaj de suflet la Mănăstirea Suruceni
Pelerinaj la Mănăstirea “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, s. Suruceni Pelerinaj la Mănăstirea “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, s. Suruceni
Vă îndemnăm să participaţi la Pelerinajul Tinerilor, ediţia a XII-a Vă îndemnăm să participaţi la Pelerinajul Tinerilor, ediţia a XII-a
Activități pentru tineri la Biserica „Întâmpinarea Domnului”, USM Activități pentru tineri la Biserica „Întâmpinarea Domnului”, USM

Spune-ţi părerea

Publică comentariul

free counters
© 2019 Tineretul Ortodox. All rights reserved.
Proudly designed by Theme Junkie. | Локализация темы wordpress