Trebuie să arătăm față de tineri o mare încredere și totodată o mare speranță în posibilitățile lor de a se dezvolta; trebuie să ajutăm generațiile tinere să-și pună întrebări asupra sensului existenței. Biserica trebuie să le ofere răspunsuri autentice la întrebările fundamentale ale vieții și să le sugereze opțiuni de viață care să le dea un sens.
Credincioși sau nu, noi toți așteptăm ceva de la viață, ceva care să dea sens existenței noastre, ceva care să salveze viața noastră de inutilitate și de hău.
Anume din aceste considerente punem accentul pe lucrul cu tinerii. Și ne adresăm către preoții care depun efort în această direcție cu sincere mulțumiri. Prin diversele activități pe care le poate propune biserica, în mod neinvaziv, sunteți în stare să-i aduceți pe cei plini de întrebări la Adevărul lui Hristos. Nu putem să le îmbâcsim capul tinerilor cu porunci, cu dogme, cu tot felul de reguli; important e să le demonstrăm prezența dragostei și bucuria de a o oferi altora.
Avem nădejdea că tinerii care se bucură de activitățile organizate pentru ei în Biserică vor ține minte peste ani că Biserica le-a întins o mână.
Totodată, am vrea să mai spunem încă o dată tinerilor că noi avem mare încredere în ei! Nu neapărat credem că vor şti să facă alegerile cele mai bune la această vârstă. Dar avem încredere că Dumnezeu îi iubeşte şi că le va descoperi Adevărul şi îi va pune pe Cale, spre a dobândi Viaţa (cf. Ioan 14, 6). Avem încredere că ei, tinerii, nu se mulţumesc cu puţin, ci vor dori Totul. Că vor face indigestie de la atâtea plăceri, alergie la tot ceea ce este artificial sau virtual şi că vor avea reacţii adverse la manipulările de tot felul. Că ei vor şti – fără să le fi fost predat la şcoală – să facă diferenţa între cineva care te foloseşte şi Cineva care te iubeşte. Între cineva care vrea să te stăpânească şi Cineva care vrea să fii liber. Între cei ce promit, dar nu oferă, şi Cel ce nu promite, ci oferă continuu, fără a pretinde altceva, decât şansa de a oferi şi mai multă viaţă (cf. Ioan 10, 10). Cu alte cuvinte, alegem să avem încredere că tinerii sunt mai receptivi decât credem noi la prezenţa discretă şi dragostea necondiţionată a lui Dumnezeu.
Să nu uităm însă cu toții că :
Pe tineri nu-i poţi păcăli. Dacă nu eşti onest cu ei, dacă pozezi, dacă ai fie şi cea mai mică urmă de făţărnicie sau vreun interes ascuns, ei te simt şi, mai devreme sau mai târziu, te ocolesc. Iată de ce prin sinceritate și atitudine adevărată numai îi putem ține alături de Biserică. Pe cei tineri toată lumea are impresia că trebuie să-i înveţe ceva, să le facă morală sau, la cealaltă extremă, să le inoculeze ideea că n-au nevoie de nimeni şi de nimic, că-şi sunt suficienţi lor înşişi. Tinereţea e sinonimă cu francheţea, cu elanul, cu scormonirea întru adevăr, cu visurile imposibile. Pe tineri îi poţi amăgi, dar nu-i poţi supune. Și tinereţea este imprevizibilă. Chiar dacă tinerii vin cu unele surprize, plăcute sau mai puțin, să le oferim suportul de care au nevoie.
Iar vouă, dragi tineri de toate vârstele vă dorim:
„Să vă dăruiască Dumnezeu să deveniți și să rămâneți oameni ai bucuriei, să găsiți fericirea într-o clipă de rugăciune, într-un ceas de lectură, într-un pelerinaj, într-o prietenie curată, într-o companie binecuvântată.”
Vă dorim un mers liniştit în viaţă, cu folos şi cu roade sufleteşti !
ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove
