Pentru traducere în română apăsaţi pe CC din colţul de jos dreapta.
1942. In timpul razboiului, marinarul Anatoli si capitanul sau Tihon sunt surprinsi in cursul noptii de soldati nemti in timp ce incarca niste carbune. Pentru a-i cruta viata, nazistii ii cer lui Anatoli sa-l impuste pe Tihon. Acesta se agata disperat de viata si isi impusca colegul care cade in apa. Vaporul pe care se afla este aruncat in aer de nemti dar a doua zi Anatoli este gasit si salvat de calugarii de la manastirea din apropiere.
Dupa 34 de ani il gasim pe Anatoli la manastire unde se face util servind drept fochist. Este urmarit in continuare de tradarea si crima savarsita in tinerete pentru care se caieste rugandu-se necontenit in singuratatea ostrovului sau. Ciudatenia caracterului sau atrage atentia calugarilor care nu-l inteleg dar ii tolereaza excentricitatile. Ei nu stiu ca parintele Anatoli a dezvoltat darul clarviziunii si ca oamenii vin la el pentru rezolvarea problemelor lor. Unul dintre acestia este un amiral insotit de fiica sa bolnava. Amiralul se dovedeste a fi Tihon care a supravietuit impuscaturii si a invatat sa-l ierte pe Anatoli. Eliberat de acest pacat si simtindu-si sfarsitul aproape, Anatoli este insotit in ultimele sale clipe de calugari care ii inmormanteaza trupul in ostrovul ce ii fusese altar de rugaciune.
