Ce este credinţa? Biblia are multe de vorbit despre acest lucru. Domnul Iisus a spus: „Credinţa poate muta munţii!” Deci ea este o putere uimitoare. Mai spune Evanghelia: „Credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd” (Evrei 11;1). Credinţa este singurul mod în care putem fi plăcuţi lui Dumnezeu. Deci până la urmă credinţa este o necesitate vitală pentru existenţa noastră fizică şi spirituală.
În urma discuţiilor purtate cu mai mulţi studenţi ai Universităţii de Stat s-a putut constata că acestora credinţa nu le este indiferentă. Iată ce au declarat ei: Oxana Popa (FRIŞPA, Ştiinţe politice, anul II ): „Fiecare om trebuie să aibă o credinţă, deoarece credinţa ne ajută să mergem înainte”; Ana Buruiană (Jurnalism, Ştiinţe ale comunicării, anul III): „Credinţa pentru fiecare om este luntrea de salvare. Ea este înţeleasă de fiecare om în mod diferit. Cert este că credinţa ne împlineşte şi desăvârşeşte frumuseţea sufletului.”; Marina Nedelcu (Jurnalism, anul II): „Credinţa este esenţială în viaţa fiecărei persoane”; Cristina Balaur (Litere, Facultatea Limba şi Literatura Română, anul II): „Fiecare om trebuie să aibă credinţă, pentru că doar cu ajutorul ei treci peste toate greutăţile. Credinţa îţi luminează calea.”
În urma unui sondaj, putem observa că majoritatea studenţilor frecventează bisericile şi nu de „ochii lumii”, ci dintr-o pornire şi o nevoie sinceră de hrană spirituală. Celor care nu trec pragul lăcaşului sfânt al Domnului le putem spune că nu procedează corect, deoarece biserica face legătura dintre om şi Divinitate.
Când mergem la biserică nu trebuie să fim prezenţi doar fizic acolo, ci cu tot sufletul să ne gândim la liturghie, să-I mulţumim şi să discutăm cu Tatăl Ceresc: „Fiii lui Dumnezeu sunt fericiţi prin nădejdea lor în Tatăl, sunt curaţi de păcat, iubitori de fraţi…” (Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, cap. 3)
Scris este că Dumnezeu intră în casa şi sufletul oricărui om: „Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el şi el cu Mine.” (Apocalipsa 3;20). Noi trebuie să credem, să ne rugăm şi vom simţi prezenţa Lui prin liniştea sufletească. În asta constă tâlcul şi ţelul vieţii, în asta se regăseşte fericirea fiecărui om..
Strâns legată de chestiunea sincerităţii credinţei este şi întrebarea dacă este sau nu necesar postul? Iată ce afirmă studenţii în acest sens: „Postul este necesar pentru curăţirea sufletului şi a trupului.”( Irina Lungu, Litere, Limba şi Literatura Română-Greacă, anul II).
Postul este necesar atât sufleteşte, cât şi trupeşte, pentru a ne purifica, pentru a ne simţi liberi şi descătuşaţi.
Este necesar să ţinem post „Căci dragostea de Dumnezeu aceasta este: Să păzim poruncile Lui şi poruncile Lui nu sânt grele.” (Ioan 4, 5)
Cum simţiţi legătura cu Dumnezeu? O bună parte din studenţi afirmă că simt legătura cu Dumnezeu: „Prin rugăciune” (Tatiana Ţerna, Litere, Facultatea Limba şi Literatura Română, anul II); „Prin inimă şi prin fapte.” (Elena Grosu, Istorie şi Filozofie, anul III).
Nu trebuie să ne îngrijorăm, trebuie să avem încredere, căci dacă cerem ceva după voinţa Tatălui, El ne aude, ne vede şi ne ajută.
Ca să mergi cu plăcere la biserică, trebuie mai întâi să Îl iubeşti pe Dumnezeu şi să Îl cauţi. Dacă ajungi să Îl iubeşti pe Dumnezeu, începi să îţi schimbi viaţa după Legile Sale.
Tatiana CASTRAVEŢ,
anul II, Facultatea de Litere, USM
