Iată-ne ajunși din nou în Postul premergător celei mai mari sărbători creștine, care, de altfel celebrează și cel mai important eveniment istoric – Învierea Mântuitorului Hristos.
Astfel, se cuvine să dăm o atenție deosebită acestor zile de postire, pentru a întâmpina cu sufletul curat Sfintele Paști.
Toate posturile rânduite de Biserica Ortodoxă au o importanță deosebită pentru viața spirituală a credincioșilor, deoarece contribuie la purificarea sufletească a oamenilor și la detașarea lor de grijile și preocupările deșarte. Cu atât mai mult, trebuie să acordăm o atenție deosebită Postului Mare, deoarece astfel ne pregătim să ne facem părtași Învierii Domnului și arătăm că vrem să fim răscumpărați prin jertfa Fiului lui Dumnezeu.
Cu regret, însă, tot mai puțini sunt creștinii care înțeleg cu adevărat rostul postirii și tot mai mulți sunt cei care percep această stare ca pe o profilaxie fizică și nicidecum ca pe un exercițiu de înfrânare și întărire duhovnicească. Cauza unei asemenea devieri este ignoranța și tendința de a conforma practica bisericească cu slăbiciunile societății contemporane.
Sunt îngrijorător de mulți cei care, în perioada Postului, renunță cu hotărâre la consumarea alimentelor ce conțin carne și produse lactate, însă continuă să ducă un mod de viață incompatibil cu perioada rânduită pentru postire (iar de multe ori incompatibil și cu modul de viață pe care trebuie să-l ducă un creștin zi de zi).
Sfinții Părinți ne vorbesc despre faptul că postul adevărat este cel al sufletului, atunci când omul renunță la pornirile sale lumești pentru a se dedica în totalitate rugăciunii și comuniunii cu Dumnezeu. Este efortul prin care omul spulberă toate barierele dintre sine și Hristos, iar renunțarea la consumarea anumitor mâncăruri este unul dintre rezultatele acestei înfrânări, însă nicidecum scopul suprem al acesteia.
Postul este de natură personală și nicidecum nu trebuie să capete o tentă fariseică, pentru că adevărata postire este de taină, fiind un proces spiritual ce are loc numai între om și Dumnezeu.
De aceea vă îndemnăm să începeți această perioadă de asceză cu smerenie și cu dorința de a strânge adevăratele roade ale Postului, care pot fi dobândite numai prin rugăciune aprinsă și printr-un mod de viață pe măsură. Fie ca Bunul Dumnezeu să vă întărească și să vă binecuvânteze râvna, pentru ca toți împreună să ajungem cu bine la luminata sărbătoare a Învierii și într-un glas să spunem cu nemărginită bucurie: “Hristos a Înviat!”, “Adevărat a Înviat!”
Rubrică susținută de
Preotul Octavian Moșin,
Altarul Credinței, Anul XII, nr. 4, 28 februarie 2012
