În ziua de miercuri, 14 septembrie, la întâlnirea cu tinerii a fost invitat protodiaconul Ioan Munteanu, care a abordat tema: “„Anul bisericesc raportat la viaţa creştinului””.
Părintele diacon le-a vorbit tinerilor despre comemorarea iconomiei mântuirii în cursul timpului şi al diferitelor lui subdiviziuni.
Când vorbim despre anul nou bisericesc, noi oamenii ne-am obişnuit cu o altă sărbătoare legată de anul nou, cea a anului civil, pe care o aşteptăm cu bucurie ca pe o nouă perioadă, cu noi speranţe şi noi scopuri. Totuşi, pentru viaţa unui creştin ortodox, pentru viaţa unui fiu al Bisericii, nu importă atât anul civil, cât cel bisericesc.
Adesea auzim afirmaţiile că nu calendarul ne mântuieşte, că el nu are origine dumnezeiască, astfel putem face în el schimbări şi modificări, el nefiind un element constant, o dogmă. Aceste afirmaţii aparţin persoanelor care şi în calendarul bisericesc, văd acelaşi calendar laic.
Prin anul bisericesc intrăm în sobornicitatea Bisericii, căci un creştin ortodox nu este doar un individ, care trăieşte după cum îi pare lui că este mai corect. Prin anul liturgic intrăm în călătoria care are drept scop întâlnirea cu Mântuitoril Hristos. Anul bisericesc prin posturi, prin căi de nevoinţă ne oferă un ritm, o modalitate de a ajunge la starea de purficare, de curăţie, apoi de iluminare şi în sfârşit de îndumnezeire. Anul bisericesc ne oferă posibiliatea să retrăim ceea ce au trăit proorocii, apostolii, sfinţii şi toţi cuvioşii părinţi ai bisericii.
Prin calendar biserica ne învaţă şi faptul că viaţa este o pregătire de moarte, nu în sens că astăzi este ultima zi a vieţii noastre şi deci să avem grijă ce facem cu ea, ci îndemnul la o pregătire continuă pentru întâlnirea cu Hristos Dumnezeul Nostru, indiferent când va fi.
A consemnat Natalia Lozan
