S-ar părea, în săptămâna tinerilor creştin-ortodocşi tinerii ar trebui să încline mai mult spre virtute, credinţă şi nu spre dragoste. Mai ales că ne aflăm în Postul cel Mare care nu admite „erezii” de felul acesta. Iată că tinerii din liceul Meşterul Manole au ales să ia în dezbatere anume tema Dragostei şi l-au invitat spre luminare pe un preot cunoscut prin elocinţa sa – protoiereul-mitrofor Octavian Moşin, paroh al bisericii Întâmpinarea Domnului de la Universitatea de Stat din Republica Moldova, doctor în teologie.
Deci, Tinerii în căutarea Dragostei. Se poate oare o temă mai atrăgătoare?
Tonul a fost dat precum ne-am obișnuit, de către Liuba Pleșca, directorul liceului și doamna care a cunoscut acest feeric sentiment în multe ipostaze ale ei: dragoste de drag, de copii, de elevi, de neam şi, numaidecât, de Dumnezeu.
Discuţia a demarat de la o convingere care făcea din prima o ierarhizare de valori afirmând: Este rău dacă nu cunoşti fizică, chimie, matematică, biologie, dar este absolut mortal dacă nu cunoşti morala creştină. Omul lipsit de morală, până la urmă, devine monstru.
Ei bine, această atenţionare de început nu face decât să ne puncteze parametrii temei. Tinerii doreau concreteţe şi a început o mare şi cointeresată discuţie. De la început rămânem miraţi de faptul că dragostea nu e ţaţă capricioasă ci un dar inestimabil. Pentru Dragoste Dumnezeu ne dă patru lucruri esenţiale: Tinereţe (iubind eşti veşnic tânăr); Sănătate pentru ca s-o folosim, Viaţă ca să o putem afirma şi Veşnicie ca s-o avem pentru totdeauna.
Dacă doreşti Dragoste trebuie să accepţi schimbarea pe care a simţit-o Maria Egipteanca, sfânta care a ridicat acest sentiment la nivel de levitaţie.
Iată câteva gânduri ale părintelui Octavian care ne-au luminat:
– Trebuie să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru faptul că nu permite să cădem aşa, încât să nu ne putem ridica.
– Numai duhul iubirii ne uneşte, celelalte ne despart.
– Dacă nu găseşti dragoste pentru aproapele degeaba îl cauţi pe Dumnezeu.
– Inima duhovnicească este mai mare decât inima biologică. E străin acel care-şi pierde sufletul.
– De mici copii suntem educaţi greşit. Iubiţi, adulaţi, creştem cu convingerea că toţi ne sunt datori.
– Sunt cazuri că omul se simte singur. Aşa ceva nu se poate întâmpla atunci, când eşti împreună cu Dumnezeu.
În viaţă veţi căuta multe şi mărunte dar nu le veţi găsi pe toate dacă veţi căuta de unul singur.
– Rodul Dragostei este Împăcarea.
– Ca să găseşti Dragostea, trebuie să cauţi mult.
– Pune-ţi mereu întrebarea: Ce e cu viaţa mea?
– Nu-l întreba pe om dacă are sau nu are un vis. Întreabă-l ce face pentru a realiza visul său.
-O dragoste pentru doi e puţin. Trebuie să apară al treilea, al patrulea – copiii…
– Dragostea cu patimi este mama dragostei comerciale.
– Familia este cuibul Dragostei şi nu obstacol în calea ei.
– Fericirea este o încununare a efortului.
– Fericirea nu poate fi permanentă.
Elevii intraţi în discuţie nu se mai puteau opri. Cineva dintre ei a întrebat dacă sărutul este un păcat. Preotul a răspuns sincer că nu e un păcat atâta timp, cât nu este folosit pentru a trezi pofte trupeşti. Un băiat a întrebat ce calităţi trebuie să întrunească o fată cu care merită să fie constituită o familie. Preotul a răspuns că sunt necesare trei condiţii care trebuie să se afle în armonie: fizicul, moralul şi intelectul. Viitoarea parteneră de viaţă poate fi căutată oriunde – în şirul de oamenii ce aşteaptă să sărute moaştele Sfintei Parascheva, la bibliotecă, în stradă sau pe reţelele de socializare. Importantă este nu aventura ci dragostea.
Aceste cuvinte au găsit consens în inimile tinerilor şi ei au insistat ca părintele Octavian să mai vină la noi pentru a continua.
Vladimir SĂRĂTILĂ
