Timp de 10 zile mai mulți tineri din Republica Moldova, au avut posibilitatea de a participa la Tabăra Internațională de la mănăstirea Oașa, organizată cu scopul a reuni tinerii creștini ortodocși români din diaspora în jurul valorilor de credință și neam. Peste 40 de tineri au fost integrați în programul bogat al mănăstirii, ce presupunea participarea la viața liturgică, la ascultări, conferințe, drumeții, lecții de muzică psaltică, dar și comunicare cu cei peste 200 de frați reuniți din toate colțurile lumii. Întrucât tabăra a concis cu hramul mănăstirii, serbat de Sf. Pantelimon, tinerii au avut și misiunea de a ajuta obștea la pregătirile pentru marea sărbătoare.
La mănăstirea Oașa se crează o legătură specială între călugări și tinerii care vin în taberele de vară. Călugării îi ajută pe cei care vin la mănăstire să uite de agitația vieții de zi cu zi și să-și ofere câteva zile de pace și liniște sufletească, într-un cadru natural impresionant.
Dorim să vă împărtășim și câteva impresii ale tinerilor care au participat la această tabără. Răpiți-vă puțin timp și citiți-le. Merită!
***
Zilele petrecute la Sfânta Mănăstire Oașa au fost o binecuvântare divină pentru mine. Orice aș spune despre câte mi-a oferit timpul aflării mele la Oașa, ar fi puțin. Acolo, în inima munților, foarte aproape de Dumnezeu, am trăit stări sufletești deosebite, iar cuvintele nu sunt pe deplin capabile să le exprime.
Fericitul Augustin afirma: “Nu căuta în afară, întoarce-te către tine. Adevărul sălășluiește în omul interior.” La Oașa i-am acordat mult mai multă atenție omului interior și am privit în profunzimea sufletului meu mai mult decât la ceea ce se află în afară. Asftel, am putut să mă conectez la adevărul din inima mea, să înțeleg adevărul despre mine însămi, iar aceasta nu ar fi fost posibil fără apropierea de Dumnezeu, care la Oașa se face simțită cu ușurință. Acolo este cadrul perfect pentru a te întâlni cu Dumnezeu și, totodată, pentru a sta față în față cu tine însăți.
Frumusețea naturii, pitorescul locului în care este amplasată mănăstirea îți taie respirația. În straja brazilor, pe malul lacului Oașa, aveam impresia că sunt înconjurată de o fărâmă din Paradis. Liniștea, pacea, reuniunea cu Dumnezeu și cu natura mi-au oferit acea odihnă și împlinire sufletească pe care o pierd de multe ori în zbuciumul vieții de zi cu zi.
Și rugăciunea… În special, rugăciunea! La Mănăstirea Oașa te rogi și cânți de bucurie. Acolo nu doar știi, ci și simți… că Dumnezeu te iubește. Simți că te afli în îmbrățișarea Lui. Și nu-ți mai lipsește nimic, de parcă ești una cu întregul univers, iar fiecare nor, rază de soare, plantă și picătură de apă se roagă și cântă odată cu tine.
Sunt foarte fericită pentru că am avut ocazia să înțeleg ce înseamnă Oașa. Pot spune cu certitudine că pentru tineri, învățăturile primite și aplicate pe parcursul aflării la Oașa constituie o temelie solidă, de nădejde. Pe această temelie, revenind acasă, clădim în interiorul nostru alt fel de oameni. Odată ce ai fost la Oașa, inevitabil se produce o schimbare. Și-ți dai seama că niciodată nu vei mai fi ca înainte, ci îl vei căuta pe Dumnezeu în toate drumurile pe care vei merge, fiindcă tot ce aduce cu adevărat sens în viața ta este legat de EL…
Crina Țîcu
Aș spune despre Oașa că e locul întâlnirilor, locul unde te întâlnești tu cu tine însuți, cu neputințele tale și dezamăgirile tale pe care speri ca Domnul să le vindece așa cum știe El cel mai bine, doar pentru asta e nevoie de puțină credință și încredere în Cel de sus. Și chiar dacă credința e puțină, aici ai șansa să o întărești, dar depinde și de tine, de efortul care îl pui pentru asta, chiar dacă ceea ce facem noi e doar 1 % din cele 100, restul ține de Dumnezeu, trebuie doar să ai grijă să faci acel procent pentru schimbarea vieții, a inimii. Se zice că dacă uiți istoria, riști să o repeți, e valabil și pentru viața fiecăruia. Păcatele și neputințele sunt cauza suferințelor noastre repetate, și să nu ne întrebăm de ce suferim. Aici la Oașa, am avut șansa să-mi explic multe, cred că fiecare inimă de om – e o mare adâncă, în care doar Domnul îi știe adâncimile și profunzimile sale, și unde încearcă să pătrundă lumina lui Dumnezeu.
Natalia Borș
Astăzi vreau să discut despre decizii, am hotărât să-mi ascult inima şi să pornesc la Tabăra Internațională Oașa, unde viaţa mea a devenit mult mai simplă şi plină de sens. Când am încetat să mai pierd atât de mult timp vânând marile plăceri ale vieţii, am început să mă bucur de cele mici, cum ar fi ascultările, comunicarea cu frații din diaspora. Încă îmi mai amintesc cuvintele care îmi treceau prin minte acolo sus pe munte. Mă gândeam că la modul esenţial viaţa se referă la alegeri. Destinul unui om se desfăşoară conform alegerilor pe care le face şi eram sigur de de a începe un pas spre spiritualitate și Dumnezeu . Ştiam că viaţa mea nu va mai fi niciodată la fel şi că ceva minunat, poate chiar miraculos, urma să mi se întâmple. Era o trezire uimitoare. Mă simţeam tot mai nerăbdător să explorez să cunoc să fiu parte din viața comunități. Credeam în propria cauză şi avem o dorință nestrămutată de a învăța. Oameni care au devenit familie, întrebări la care am găsit răspunsuri, cărți citite, conferințe abordări și desigur natură la altitudine, aer curat, munți, păduri; împreună cu călugării mănăstirea creează atmosfera sacra – mediul perfect pentru a începe schimbările.
Andrei Chirilici
“Participarea la tabara de la Manastirea Oasa a fost o mare binecuvantare pentru mine. La Oasa am cunoscut o bucatica din rai: locuri pitoresti, natura incantatoare, aer si apa de munte, mincare sanatoasa si exceptional de gustoasa, dar cel mai important a fost linistea si hrana sufleteasca. Am avut ocazia sa particip la slujbe deosebit de frumoase, sa ascult cuvinte de folos de la mari si preasfintiti parinti duhovnicesti, primind raspunsuri la multe din intrebarile ce ma framantau. Am intilnit oameni minunati din diferite colturi ale lumii, frumosi la chip, dar mai ales la suflet, cu unii din ei am legat relatii de prietenie. A fost o experienta frumoasa si inedita, pe care nu o voi uita. Tare m-aș bucura să revin în aceste locuri.”
Irina
La Mănăstirea Oașa viața capătă conținut, intensitate. Aici te redescoperi în ipostaza ta firească și unică, așa cum te-a făcut Bunul Dumnezeu – frumos în ale tale. Dar ești frumos cu adevărat nu când lucrezi asupra exteriorului, dar când te stărui să faci voia Domnului. Or numai Bunul Dumnezeu te înzestrează cu podoabe și frumuseți unice care nu pot fi copiate sau mimate. Cine ar putea adăuga un cot la înălțimea sa? Chiar și înțeleptul Solomon în culmea slavei sale nu a fost mai frumos decât crinul.
Slujbele de dimineață nu sunt atât de grele precum ar părea. Iar încărcătura duhovnicească pe care o primești îți umple toate golurile și îți aduce stare de împlinire și pace, de bucurie și fericire, încât îți vine să dai slavă și mulțumire lui Dumnezeu pentru iubirea Sa. Este și firească iubirea dintre Dumnezeu și om. Cu atât mai mult că te afli într-un cadru natural fără precedent ce îți invocă trăiri și reflecții asupra vieții atăt particulare, interiorizate, căt și general umane de ordin existențial.
Fiecare om pe care îl întâlnești aici, în special monahii, este o personalitate aparte de la care radiază energie și viață. Vezi pe Dumnezeu care se află în ei, acest fapt te ajută să-l descoperi pe Dumnezeu din inima ta. Ești în mijlocul creației lui Dumnezeu, în legătură cu aceasta și o parte componentă a creației, mai bine zis cununa acesteia. Or te bucuri de toată frumusețea naturii, te minunezi de cântecul păsărilor și de frumusețea a tot ce te înconjoară. În acest loc binecuvântat de Dumnezeu te simți mai luminat și mai ușurat. Percepi filosofia acestei vieți. Chiar și lucrul devine o activitate plăcută și plină de sens. „Ieși-va omul la lucrul său până seara ”.
A lua parte la o astfel de tabără înseamnă a lucra asupra ta și a te îndrepta spre Dumnezeu. Numai de la Dumnezeu vine tot ce este mai bun în viața noastră, toată dragostea, fericirea adevărată, sănătatea, pacea și toate cele necesare. Doamne ajută!
Dumitru Iarovoi, ASCOM
Oașa, mănăstire însuflețită de Harul lui Dumnezeu și de entuziasmul tinerilor creștini ortodocși. Un loc în care pacea și bucuria se întâlnesc. Un loc în care părinții mănăstirii, împreună cu tinerii veniți din diferite țări, se adună în rugăciuni de laudă și de mulțumire aduse Sfintei Treimi pentru binefacerile revărsate peste noi. Tabăra Internațională organizată la mănăstirea Oașa a fost ceva nou pentru mine. Este începutul unei alte perioade din viața mea, perioada în care vreau să fiu mai aproape de Dumnezeu, întrucât un om nu este complet până când nu cunoaște adevărata credință și rolul său pe acest pământ. Aveam nevoie de un imbold și această experiență a venit la momentul oportun. Mi-a plăcut foarte mult atmosfera primitoare și căldura cu care părinții și frații de la mănăstirea Oașa ne-au primit. Am simțit că suntem o familie numeroasă, cu mai mulți frați și surori în care nu există invidia și ura atât de frecvent întâlnite în această vreme.
Este prima dată când merg la Oaşa şi sincer, mi-aş dori să mă mai întorc, cu voia Domnului. Mi-a plăcut foarte mult simplitatea călugărilor şi disciplina lor în tot: de la masă până la ascultările zilnice.
Timpul are o altă dimensiune la Oaşa, şi toţi oamenii care vin aici sunt diferiţi.
La Oaşa este o altă lume!
Oxana Gangan, A.O. „Valeriu Gafencu”, Sălcuța
Mănăstirea Oașa, pentru mine a însemnat foarte mult, să descriu aceasta în cuvinte e greu, dar am să încerc. Totul a început chiar din prima zi cînd am urcat pe munte, mai ales m-a impresionat slujba la altitudinea de vreo 1400 de metri, nu mai știu exact, armonia de acolo m-a cuprins atât de mult încât am uitat de oboseala care o avem, flămând și nedormit. Îmi doream să nu se mai termine acea slujbă. Și după aceea am început să savurez o zi după alta, am primit plăcere din tot ce am făcut acolo, chiar dacă mai lucram fizic nu mai simțeam oboseala. Dar cel mai tare m-a impresionat faptul că pe zi ce trecea, tot mai tare și mai tare mi se deschideau ochii, e greu de descris în cuvinte…
Aici cu adevărat am început să pot asculta slujba, înainte tot parcă eram la slujbă, dar nu auzeam totul, cît de tare nu încercam să fac asta. Acest fenomen s-a întâmplat după ce m-am spovedit prima dată în viață cu adevărat. Eu și acum sunt acolo cu sufletul și gândul și cu siguranță pot spune că voi fi pe foarte mult timp înainte, cel puțin pînă la următoarea revenire la Oașa.
Iată ce face o curătire a sufletului și gândului; înainte de a veni la Oașa nu puteam să formulez două cuvinte, sper că această luciditate să nu mă părăsească vreodată. Mulțumesc tuturor care m-au ajutat să ajung la această stare, așa ceva cu bani nu cumperi, dar cu puțină atenție, stăruință, voință poți primi lumina mult dorită, de la Mănăstirea Oașa… Oașa înseamnă lumină lăuntrică, pe care o căutăm cu disperare în viața de zi cu zi. Căutați lumina, mergeți la Oașa! Cu siguranță o veți găsi!
Alexandru, Călărași
