La data de 9 septembrie atunci când marele interpret de muzică populară, Nicolae Sulac, ar fi împlinit 75 de ani de viață a fost inaugurat monumentul funerar ridicat pe mormântul artistului. În memoria interpretului Nicolae Sulac, un sobor de preoţi a oficiat un parastas de pomenire.
Acest monument a fost ridicat după 8 ani de la trecerea în nefiinţă a interpretului și este ridicat la invitația lui Nicolae Botgros, conducătorul artistic şi prim-dirijorul Orchestrei Naţionale de muzică populară „Lăutarii”, unde a activat Nicolae Sulac.
Nicolae Sulac a fost al nostru, al tuturora. Cântecul lui, precum avea să mărturisească distinsul poet Grigore Vieru în fața celora adunați la Palatul Național, pentru a-l petrece în ultimul drum :“a fost prima noastră Mare Adunare Națională, cântecul lui Sulac ne-a înalțat Clipa spre cer, iar cea mai distinsă, cea mai neprețuită medalie pentru el este Lacrima Poporului”…
El reacţiona spontan cu cântec la bucuriile și durerile poporului său, cu dulcile şi dramaticele „Ce frumos mai cântă cucul”, „Tinereţe-tinereţe”, „Foaie verde magheran”, „Când tata va veni”, „Floarea lui Sulac”, doinele „Mioriţa” şi „Doina de jale”, „În pădurea de la Prut” şi multe altele.
“Nicolae Sulac a fost înzestrat cu har Dumnezeiesc pentru a bucura sufletele noastre”, spune Valentin Goga, directorul Palatului Naţional.
“… maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc, iar balada “Mioriţa”, cîntată de atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală bogată– a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el, a evoluat în cadrul sutelor de concerte cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare. Pe cerul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit nu numai cu harul său interpretativ, ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. Istorioarele şi bancurile sale circulă şi azi în popor”, spune Veaceslav Madan, ministrul culturii în 2002-2005.
Nicolae sulac a fost unul dintre cei mai înflăcărați luptători a dreptei credințe, a culturii naționale, a limbii române și a întregului popor moldav. Prin cântec el elogia neamul, limba, cultura și nu în ultimul rând credința: “De câte ori am fost lovit/ Mă doare doar pe mine”…versuri din ultima sa romanță. Sulac a fost asemeni lui ștefan cel Mare și Sfânt, aapărător al neamului și a adevăratei culturi naționale. Ștefan cel Mare lupta și ănvingea dușmanii cu sabia, iar Sulac-cu cântecul.
Nicolae Sulac a interpretat piese exclusiv in limba romana.
Trebuie remarcat că numele lui Nicolae Sulac îl poartă un festival-concurs de rang național al tinerilor interpreți de muzică populară din Republica Moldova, precum și Școala de Muzică din orașul Florești, în curtea careia a fost inaugurat un bust al artistului.
Amintim că interpretul de muzică populară Nicolae Sulac s-a născut în 1936 în satul Sadic, raionul Comrat. Este artist al poporului, laureat al Premiului de Stat, cavaler al „Ordinului Republicii”. Nicolae Sulac este singurul artist de muzica populara din Moldova care a fost inscris in Marea enciclopedie Sovietica. A evoluat în Capela Corală Academică „Doina” şi orchestrele de muzică populară „Folclor”, „Mugurel”, „Fluieraş”, „Lăutarii”.
A decedat la Chișinău (2003) și este înmormântat în cimitirul din strada Armenă din Chișinău, Republica Moldova.
Eugenia Lujanscaia, Asociația Studenților Creștini Ortodocși din Republica Moldova.
